În sistemul de desulfurare umedă a gazelor de ardere din calcar-gips, menținerea calității nămolului este esențială pentru funcționarea sigură și stabilă a întregului sistem. Are un impact direct asupra duratei de viață a echipamentului, eficienței desulfurării și calității produselor secundare. Multe centrale electrice subestimează efectul ionilor de clorură din suspensie asupra sistemului FGD. Mai jos sunt prezentate pericolele ionilor de clorură excesive, sursele acestora și măsurile de îmbunătățire recomandate.
I. Pericole ale ionilor de clorură în exces
1. Coroziunea accelerată a componentelor metalice din absorbant
- Ionii de clorură corodează oțelul inoxidabil, distrugând stratul de pasivare.
- Concentrațiile mari de Cl⁻ scad pH-ul suspensiei, ceea ce duce la coroziune generală a metalelor, coroziune în crăpături și coroziune prin tensiune. Acest lucru deteriorează echipamente precum pompele de șlam și agitatoarele, scurtând semnificativ durata de viață a acestora.
- În timpul proiectării absorbantului, concentrația permisă de Cl⁻ este un aspect cheie. O toleranță mai mare la clorură necesită materiale mai bune, crescând costurile. De obicei, materiale precum oțelul inoxidabil 2205 pot gestiona concentrații de Cl⁻ de până la 20.000 mg/L. Pentru concentrații mai mari, sunt recomandate materiale mai robuste precum Hastelloy sau aliaje pe bază de nichel.
2. Utilizarea redusă a șlamului și consumul crescut de reactiv/energie
- Clorurile există în mare parte sub formă de clorură de calciu în suspensie. Concentrația ridicată de ioni de calciu, datorită efectului ionic comun, suprimă dizolvarea calcarului, scăzând alcalinitatea și afectând reacția de îndepărtare a SO₂.
- Ionii de clorură împiedică, de asemenea, absorbția fizică și chimică a SO₂, reducând eficiența desulfurării.
- Excesul de Cl⁻ poate provoca formarea de bule în absorbant, ducând la preaplin, citiri false ale nivelului de lichid și cavitația pompei. Acest lucru poate duce chiar la pătrunderea nămolului în conducta de gaze arse.
- Concentrațiile mari de clorură pot provoca, de asemenea, reacții puternice de complexare cu metale precum Al, Fe și Zn, reducând reactivitatea CaCO₃ și în cele din urmă scăzând eficiența utilizării suspensiei.
3. Deteriorarea calității gipsului
- Concentrațiile crescute de Cl⁻ în suspensie inhibă dizolvarea SO₂, conducând la un conținut mai mare de CaCO₃ în gips și proprietăți slabe de deshidratare.
- Pentru a produce gips de înaltă calitate, este necesară apă de spălare suplimentară, creând un cerc vicios și crescând concentrația de clorură în apele uzate, complicând tratarea acesteia.
II. Surse de ioni de clorură în șlam absorbant
1. Reactivi FGD, apă de machiaj și cărbune
- Clorurile intră în sistem prin aceste intrări.
2. Folosind purjarea turnului de răcire ca apă de proces
- Apa de purjare conține în mod obișnuit aproximativ 550 mg/L de Cl⁻, contribuind la acumularea de nămol de Cl⁻.
3. Performanță slabă a precipitatorului electrostatic
- Particulele de praf crescute care intră în absorbant poartă cloruri, care se dizolvă în suspensie și se acumulează.
4. Evacuarea inadecvată a apelor uzate
- Nedeversarea apelor uzate de desulfurare conform proiectării și cerințelor operaționale duce la acumularea de Cl⁻.
III. Măsuri pentru controlul ionilor de clorură din șlam absorbant
Cea mai eficientă metodă de a controla excesul de Cl⁻ este creșterea debitului de ape uzate de desulfurare, asigurând în același timp respectarea standardelor de evacuare. Alte măsuri recomandate includ:
1. Optimizați utilizarea apei filtrate
- Scurtați timpul de recirculare a filtratului și controlați fluxul de apă de răcire sau de ploaie în sistemul de șlam pentru a menține echilibrul apei.
2. Reduceți apa de spălat gips
- Limitați conținutul de gips Cl⁻ la un interval rezonabil. Creșteți eliminarea Cl⁻ în timpul deshidratării prin înlocuirea nămolului cu nămol proaspăt de gips atunci când nivelurile de Cl⁻ depășesc 10.000 mg/L. Monitorizați nivelurile de Cl⁻ în suspensie cu undensimetru în linieși ajustați ratele de evacuare a apelor uzate în consecință.
3. Consolidați monitorizarea clorurilor
- Testați în mod regulat conținutul de clorură de șlam și ajustați operațiunile în funcție de nivelurile de sulf de cărbune, compatibilitatea materialelor și cerințele sistemului.
4. Controlați densitatea șlamului și pH-ul
- Menține densitatea suspensiei între 1080–1150 kg/m³ și pH-ul între 5,4–5,8. Reduceți periodic pH-ul pentru a îmbunătăți reacțiile din absorbant.
5. Asigurați funcționarea corespunzătoare a precipitatoarelor electrostatice
- Preveniți particulele de praf care poartă concentrații mari de clorură să intre în absorbant, care altfel s-ar dizolva și s-ar acumula în suspensie.
Concluzie
Excesul de ioni de clorură indică o descărcare inadecvată a apei uzate, ceea ce duce la o eficiență redusă de desulfurare și la dezechilibre ale sistemului. Controlul eficient al clorurilor poate spori semnificativ stabilitatea și eficiența sistemului. Pentru soluții personalizate sau pentru a încercaLonnmetruProdusele lui cu suport profesional de depanare de la distanță, contactați-ne pentru o consultație gratuită cu privire la soluțiile de măsurare a densității nămolului.
Ora postării: 21-ian-2025
